caravanafilm.ro

03.ByPass

Regie: Nap Toader

Sinopsis:

Acțiunea filmului „03.ByPass” se desfășoară pe parcursul unei ture de noapte a unui echipaj de salvare: o doctoriţă, asistentul-amant şi șoferul-ambulanțier. Cei trei aduc la spital un bătrân singur, muribund, dar care are ascunși sub saltea zeci de teancuri de bani. 

Actorul şi sălbaticii

Regie: Manole Marcus

Sinopsis:

Film muzical, simili-biografic, inspirat din viaţa actorului Constantin Tănase, vedetă a teatrului românesc de revistă, care a cultivat cupletul satiric şi politic în perioada interbelică. În confruntarea cu terorismul legionar, eroul filmului – Caratase – şi impresarul Friedman, prietenul său evreu, plătesc cu viaţa atitudinea lor intransigentă; şi acesta, chiar dacă – după reţeta binecunoscută – în planul al doilea al acţiunii veghează asupra lor oamenii de bună credinţă şi, mai ales, comuniştii, apărători „neclintiţi” ai democraţiei.

(Bujor T. Rîpeanu – „Filmat în România”, Editura Fundaţiei PRO, 2004)

Adela

Regie: Mircea Veroiu

Sinopsis:

Film psihologic, după romanul omonim al lui Garabet Ibrăileanu. Fără să respecte întocmai firul epic al romanului, filmul, după declaraţiile regizorului, este o „demonstraţie de luciditate în zona îngustă dintre tinereţe şi maturitate”. Diferenţa de vârstă, cam de 20 de ani, dintre personajele principale ale filmului Emil Condrescu şi adela, devine un adevărat complex freudian, relaţia lor terminându-se cu un eşec. Prin contrast cu această „iubire imposibilă”, povestea celorlalţi doi protagonişti, Tuliu (inexistent în roman) şi mama adelei, este o iubire împlinită, care se realizează însă prin fuga din spaţiul mărginit al acţiunii.

Amintiri din copilărie

Regie: Elisabeta Bostan

Sinopsis:

În seara de Ajun, Ion Creangă îşi aminteşte, la bătrâneţe, de ghiduşiile copilăriei sale.

(Tudor Caranfil – „Dicţionar de filme româneşti”, Ed. Litera,  2003)

Astă seară dansăm în familie

Regie: Geo Saizescu

Sinopsis:

Temistocle T. Temistocle (Dem Radulescu) şi Alecu A. Alecu (Sebastian Papaiani), doi logodnici de profesie, colindă prin ţară pentru a escroca femeile dornice să se mărite. În plasa celor doi Don Juani care se prezintă drept persoane respectabile cad numeroase victime de diferite vârste, de la care aceştia reuşesc să obţină importante sume de bani în schimbul promisiunilor de căsătorie.

B.D. – La munte şi la mare

Regie: Mircea Drăgan

Sinopsis:

Al treilea episod din serie de comedii poliţiste „Brigada diverse”, cu miliţieni simpatici şi inteligenţi, în luptă cu mici găinari ridicoli, în spatele cărora se ascund delicvenţi de o reală nocivitate socială pe care „organele în drept” îi anihilează. Film în două părţi intitulate „Prafuri pentru Mama-mare” (demascarea unor traficanţi de droguri) şi „Icoana făcătoare de minuni” (anihilarea unor hoţi de bunuri de patrimoniu).

(Bujor T. Rîpeanu – „Filmat în România”, Editura Fundaţiei PRO, 2004)

B.D. în alertă

Regie: Mircea Dragan

Sinopsis:

Al doilea film din seria de comedii poliţiste „Brigada Diverse”. Film în două episoade: „Femeia fără identitate” (identificarea şi capturarea unor periculoşi falsificatori de monedă) şi „Văduve cu termen redus” („văduvele” în trecere prin Bucureşti vânează în Gara de Nord bărbaţi înstăriţi şi „sentimentali”, facilitând complicilor, după intrarea în apartamentele victimelor, jaful).

(Bujor T. Rîpeanu – „Filmat în România”, Editura Fundaţiei PRO, 2004)

B.D. intră în acţiune

Regie: Mircea Drăgan

Sinopsis:

Comedie poliţistă, prin care regizorul, dăruit până acum altor specii, schimbă registrul. Angrenaţi în activitatea de rutină, cea a confruntării cu ridicolii şi aparent benignii găinari, miliţienii – inteligenţi, vajnici şi plini de umor – descoperă, dincolo de aparenţe, pericolele sociale de amploare.

Film în două părţi: „Hoţul de câini” (banală dispariţie unui câine de apartament ascunde o crimă menită să muşamalizeze „furturi din avutul obştesc” şi „Profesorul de mimică” (anihilarea unei bande de hoţi care, „încremeniţi printre manechinele din vitrina unui mare magazin universal, acţionează noaptea, devalizându-l.

(Bujor T. Rîpeanu – „Filmat în România”, Editura Fundaţiei PRO, 2004)

Baltagul

Regie: Mircea Mureşan

Sinopsis:

Coproducţie româno-italiană, având ca sursă de inspiraţie romanul „Baltagul”, cunoscută operă literară sadoveniană cu marcat specific naţional – secolul XIX: soţia unui cioban dispărut în împrejurări neelucidate ia urma făptaşilor, restabileşte adevărul şi îi pedepseşte pe asasini.

(Bujor T. Rîpeanu – „Filmat în România”, Editura Fundaţiei PRO, 2004)

București NonStop

Regie: Dan Chişu

Sinopsis:

O noapte din viaţa unui magazin non-stop aflat într-un cartier de blocuri. Patru persoane conduc patru poveşti diferite legate între ele de un personaj-cheie, Achim. Povestea unor oameni normali în situaţi excepţionale.

O producţie: DaKINO Production;

Producători: Dan Chişu, Liviu Pojoni jr, Codin Maticiuc;

Buletin de Bucureşti

Regie: Virgil Calotescu

Sinopsis:

După absolvirea Facultăţii de Agronomie, Silvia (Catrinel Dumitrescu) caută să obţină un buletin de Bucureşti, care i-ar permite să rămână în capitală. Ea se căsătoreşte formal cu şoferul de taxi Radu (Mircea Diaconu), care are buletin de Bucureşti şi mare nevoie de bani. Evident, urmează divorţul, tot de formă. Numai că lucrurile iau o întorsătură surprinzătoare, prin idila reală care se înfiripă între cei doi. Silvia primeşte repartiţie la o fermă departe de Bucureşti. Filmul se încheie cu happy-end, în momentul în care Radu, noul medic veterinar al satului, o reîntâlneşte pe Silvia.

Buzduganul cu trei peceţi

Regie: Constantin Vaeni

Sinopsis:

Film istoric, având în centrul acţiunii momentul unirii la 1601 a celor trei ţări româneşti sub domnia principelui valah Mihai Viteazul.

(Bujor T. Rîpeanu – „Filmat în România”, Editura Fundaţiei PRO, 2004)

Campioana

Regie: Elisabeta Bostan

Sinopsis:

Corina vrea să facă gimnastică de performanţă. Trecând prin decepţii şi antrenamente istovitoare, ia medalia olimpică

(Tudor Caranfil – „Dicţionar de filme româneşti”, Ed. Litera,  2003)

Carmen

Regie: Doru Niţescu

Sinopsis:

Mariana este o mamă disperată, care luptă pentru Carmen, fiica ei bolnavă. Singurul care o încurajează este doctorul Sitaru, ce propune o operaţie riscantă. Deşi conducerea spitalului nu aprobă intervenţia, ea are loc la miezul nopţii.

 

O producţie: Filmex România

Producător: Titi Popescu; 

Căsătorie cu repetiţie

Regie: Virgil Calotescu

Sinopsis:

După o căsătorie cu repetiţii, Radu şi Silvia divorţează. Văzând că nu reuşesc să obţină un post în Bucureşti, Silvia se prezintă la postul de inginer agronom din Bolintin. În acelaşi timp, Radu, fost şofer de taxi, care termină medicina veterinară la seral, e repartizat în aceeaşi comună. După o perioadă de tatonări, cei doi hotărăsc să se recăsătorească.

Cei care plătesc cu viaţa

Regie: Şerban Marinescu

Sinopsis:

Directorul ziarului „Dreptatea socială”, Gelu Ruscanu, obsedat de credinţa în dreptatea absolută, vrea să publice o scrisoare a Mariei, soţia ministrului justiţiei, Şerban Saru-Sineşti, prin care se dovedea implicarea acestuia în decesul unei bătrâne. Gelu obţine acordul Mariei, dar renunţă la publicarea scrisorii după vizita lui Sineşti la redacţie şi semnarea actului de eliberare a unui muncitor tipograf, Petre Boruga, întemniţat pentru convingerile sale politice. Această abdicare echivalează pentru Gelu Ruscanu cu renunţarea la viaţă. Filmul urmăreşte totodată destinul nefericitului triunghi format din actorul Dinu Dorcea, iubit de Doamna T., creatoare de modă, iubită la rându-i de cronicarul dramatic George Demetru. Conflictul dintre cei doi bărbaţi se termină cu un duel, care îi va despărţi. Ieşit din închisoare, Petre Boruga ca conduce o grevă muncitorească (suntem în anul 1918), înăbuşită sângeros de poliţie. El însuşi va plăti cu viaţa.

Cel ales

Regie:

Sinopsis:

Pe la începutul anilor ’80, pe când era încă elev, domnul X a fost ajutat să fugă din țară tocmai de cei care erau puși să-l țină în ea cu orice preț. Ani mai târziu, i-au cerut și ei un favor, la schimb: o crimă. S-a împotrivit întâi, apoi s-a conformat, dar ezitarea l-a costat scump: l-au declarat mort, în timp ce el a trebuit să părăsească țara de adopție, renunțând la identitate, la familie, la toată viața sa. Credea că a pierdut totul, dar a descoperit recent că mai are încă mult de pierdut.
“Asta nu se va întâmpla”, își spune acum domnul X, în timp ce conduce mașina printr-o țară care nu mai e a lui, în căutarea ieșirii din labirintul în care a intrat cu treizeci de ani în urmă.

Cel mai iubit dintre pământeni

Regie: Şerban Marinescu

Sinopsis:

Film politic, realizat după romanul omonim al lui Marin Preda. În anii „obsedantului deceniu”, dintr-o greşeală a securităţii şi datorită unui singur cuvânt dintr-o scrisoare, ce a trezit bănuieli, cunoscutul profesor universitar Petrini este trimis la închisoare. Aici el trăieşte tragedia omului obligat să-şi reducă existenţa la nivelul unei supravieţuiri animalice, conştient fiind că este singura modalitate de a ieşti teafăr dintr-un iad terestru. După zece ani de coşmar, Petrini, aproape abrutizat, mai păstrează foarte puţin din fragilitatea spirituală a intelectualului care a fost. Nevoit să supravieţuiască şi în „libertate”, care se dovedeşte a fi o altfel de închisoare, el înţelege, totuşi, că „dacă dragoste nu e, nimic nu e”.

CENACLUL FLACĂRA – Te salut, generaţie în blugi!

Regie: Cornel Diaconu

Sinopsis:

Între 17 septembrie 1973 și 15 iunie 1985, în România a existat Cenaclul Flacăra. În cei aproape 12 ani de activitate au avut loc 1.600 de spectacole.

Documentarul „Cenaclul Flacăra – Te salut, generaţie în blugi!” este o mărturie de excepţie a ceea ce a însemnat Cenaclul Flacăra pentru acea perioadă.

Materialul a fost realizat în anii 1982-1983 şi a fost interzis vreme de 25 de ani. Filmările au fost realizate în timpul turneelor din: Alba-Iulia, Botoşani, Braşov, Brăila, Bucureşti, Constanţa, Craiova, Deva, Focşani, Galaţi, Gheorghieni, Iaşi, Miercurea-Ciuc, Oradea, Piatra-Neamţ, Piteşti, Putna, Rădăuţi, Roman, Sighetu Marmaţiei, Suceava, Timişoara, Târgu-Mureş.

 

Titlul  documentarului este dat de poezia omonimă scrisă de Adrian Păunescu.

Chiriţa în Iaşi

Regie: Mircea Drăgan

Sinopsis:

Înfoiata Chiriţa urzeşte mari planuri matrimoniale, fiindcă „of, of ce supărare / de-a avea o fată mare!”. Nemulţumită de boiernaşii care aspiră la mâna fiicelor ei, ea descinde în Iaşi cu ocazia de a le găsi pretendenţi mai de soi. Încurcături, urmăriri, travestiuri, leşinuri, păcăleli, învârteli, romanţe, serenade...

Ciprian Porumbescu

Regie: Gheorghe Vitanidis

Sinopsis:

Filmul prezintă viaţa compozitorului Ciprian Porumbescu (1853-1883), care a trăit în Bucvina aflată sub stăpânirea austriacă. Tânărul a compus câteva binecunoscute cântece patriotice (Trei culori, Pe-al nostru steag e scris Unire), prima operetă românească („Crai nou”) și celebra Baladă. Pentru activitatea sa patriotică, a fost arestat și s-a îmbolnăvit de tuberculoză în închisoarea austro-ungară unde fusese încarcerat. Boala sa, moartea sa timpurie și dragostea sa nefericită sunt aspecte care conturează personalitatea tragică a tânărului compozitor român Ciprian Porumbescu.

Ciuleandra

Regie: Sergiu Nicolaescu

Sinopsis:

Film realizat după romanul omonim al lui Liviu Rebreanu. Ministrul de justiţie Faranga, boier de viţă veche, e convins că sângele fiului său, Puiu Faranga, e „otrăvit de vechi păcate atavice”, fapt care impune o revitalizare, motiv pentru care îşi căsătoreşte unicul moştenitor cu Mădălina, o fată de la ţară, pe care o va cizela în apusul Europei. Îndrăgostit de noua imagine a Mădălinei, Puiu Faranga o introduce pe frumoasa lui soţie în societatea înaltă din care făcea parte. Bănuind-o de adulter, într-un acces de gelozie, Puiu Faranga îşi sugrumă soţia. Ca să-l scape de urmări, tatăl său îl internează într-un ospiciu. Toate aceste întâmplări îi sunt povestite de Puiu Faranga medicului său, care era din acelaşi sat cu Mădălina şi fusese îndrăgostit de ea. Bântuit de remuşcări, obsedat de jocul popular „Ciuleandra”, simbolul vitalităţii omului din popor, Puiu Faranga înnebuneşte şi, în final, îşi pune capăt zilelor.

(Grid Modorcea – „Dicţionarul filmului românesc de ficţiune”, Ed. Cartea Românescă, 2004)

Colierul de turcoaze

Regie: Gheorghe Vitanidis

Sinopsis:

Dorind să-i compromită pe paşoptişti, Agatha şi ciracii ei răpesc un bancher vienez, emisar al unui soi de „Fond Monetar Internaţional” din epocă. Mărgelatu trebuie să elucideze cazul. O şi face! Din nou frământările revoluţiei paşoptiste, imaginate de Eugen barbu, încâlcit fundal decorativ pentru aventurile serialului mărgelat, într-un film poliţist de astă dată, în care nărăvaşul haiduc are rol de Sherlock Holmes, iar „Buză” ţine loc de Dr. Watson. Cu o mască ingenios confecţionată de machieza Anastasia Vitanidis, scuipând cu distincţie şi subtext coji de semniţe, Piersic se ia la întrecere cu Zorba într-o geampara-sirtaki şi suflă în cele opt ţevi ale pistolului său care „umblă singur”.

(Tudor Caranfil – „Dicţionar de filme româneşti”, Ed. Litera,  2003)

Columna

Regie: Mircea Drăgan

Sinopsis:

Inspirat din „primul film înscris în piatră al cuceririi Daciei”, scenariul lui Titus Popovici se concentrează asupra constituirii unui municipiu roman, cu împăcarea dintre învingători şi învinşi şi sugestia genezei unui popor.

Concertul

Regie:

Sinopsis:

Filmul lui Radu Mihăileanu spune povestea lui Andrei Filipov, dirijorul de prestigiu al celei mai mari orchestre din Rusia, Orchestra Bolşoi. Considerat un geniu în Occident, Filipov este concediat în timpul erei comuniste, în plină glorie pentru ca refuzase să renunţe la toţi interpreţii săi din orchestră care erau evrei. După 20 de ani, Andrei încă lucrează la Teatrul Bolşoi, dar ca om de serviciu. Visul său de a dirija Concertul pentru vioara de Ceaikovski devine realitate, după 20 de ani, la Paris.

 

 

Premii şi participări în festivaluri:

European Film Academy Award – nominalizare pentru Cel mai bun scenariu

 

Premiile Cesar 2010

Premiul Cesar pentru Muzica (Armand Amar)

Premiul Cesar pentru Coloana Sonora (Pierre Excoffier, Sélim Azzazi, Bruno Tarrière)

nominalizări pentru Cel mai bun regizor, Cel mai bun montaj, Cel mai bun film, Cel mai bun scenariu original;

Premiile David di Donatello - Premiul pentru Cel mai bun Film European, 2010

Golden Globe Award 2011, SUA - nominalizare pentru cel mai bun film străin, 2010

 

The Seattle International Film Festival, SUA, 2010

Moscow Internațional Film Festival, Rusia, 2010

Sofia Film Festival, Bulgaria, 2010

Istanbul International Film Festival, Turcia, 2010

 

COLCOA International Film Festival, Los Angeles, SUA, 2010

The Nashville Film Festival, 2010

The Boston French Film Festival, SUA, 2010

The Nantucket Film Festival, SUA, 2010,

Premiile GOPO 2010; România

                Premiul pentru Cea mai bună muzică (Armand Amar)

                Premiul pentru Cel mai bun montaj (Ludo Troch)

                Premiul pentru Cea mai bun scenografie (Cristian Niculescu)

Premiul pentru Cel mai bun machiaj și pentru cea mai bună coafură (Michelle Constantinides, Dana Bușoiu, Catherine Crassac, Adelina Popa)

                Cinemania Festival – Premiul Publicului, Quebec, Canada, 2010

 

French Film Festival of Jakarta, Indonesia, 2010

French Film Festival of Vienna, Austria, 2010

French Film Festival in Japan, 2010

Festa do Cinema Frances, Portugalia, 2010

Festival London Randez/Vous with French Cinema, Marea Britanie, 2010

French Film Festival, Rusia, 2009

Festival Internazionale fel Film di Roma (în afara competiției), Italia, 2009

Constantin Brâncuşi. Coloana sau o lecţie despre infinit

Regie: Laurenţiu Damian

Sinopsis:

În octombrie 1996 Coloana fără infinit a fost demontată. După patru ani de expertize tehnice, lucrările de restaurare au fost iniţiate in toamna anului 2000 şi finalizate la începutul iernii.

 
Filmul surprinde acest proces probabil unic, în contextul mai larg al operei şi personalitaţii lui Constantin Brâncuşi. Este vorba nu doar despre valoarea de document a imaginilor, ci şi despre conlucrarea dintre o perspectivă exegetică şi o alta poetică.

Coproducţie: Ministerul Culturii si Cultelor, Direcţia Generală Patrimoniu Cultural Naţional, Centrul Naţional al Cinematografiei, Editura Video.

Cucoana Chiriţa

Regie: Mircea Drăgan

Sinopsis:

Întoarsă din Paris la Bârzoieni, Chiriţa „s-a isprăvnicit”! Pretext pentru ca Draga Olteanu Matei să-şi dezlănţuie temperamentul vulcanic (...). Slalom între farsă şi vodevil, comedie de moravuri şi satiră social-lingvistică, mizând mereu pe efectul ridicol exterior, fără vreo aluzie la noua rasă de ciocoi semidocţi din epoca realizării filmului.

(Tudor Caranfil – „Dicţionar de filme româneşti”, Ed. Litera,  2003)

Cuibul de viespi

Regie: Horea Popescu

Sinopsis:

Ca şi în piesa inspiratoare, reprezentată mai întâi sub titlul „Cuibul de viespi” (1932), nucleul satiric al filmului se desfăşoară în jurul celor trei surori Duduleanu, un „cuib” stăpânit de un întreg viespar de prejudecăţi, mentalităţi fals-burgheze, intrigi şi ipocrizie. În mijlocul acestei lumi se află şi Mircea Aldea, intelectual inadaptabil, fost gazetar, care, vrând să evadeze dintr-o presă coruptă, s-a căsătorit cu Margareta, una din bogatele descendente ale familiei Duduleanu. În curând, îşi dă seama de tristul său compromis. Are o legătură cu Wanda, o rudă a familiei, sosită de la Paris. Rudele, „binevoitoare”, îi dezvăluie Margaretei această legătură. În urma şocului, ea se sinucide, iar Aldea, cu conştiinţa tulburată, părăseşte „clanul” Dudulenilor.

D’ale carnavalului

Regie: Gheorghe Naghi, Aurel Miheleş

Sinopsis:

Farsa „traducerii în amor” a neconsolaţilor Mache Răzăchescu zis Crăcănel şi Iancu Pampon se împleteşte cu iureşul balului de Lăsata secului şi lumea pestriţă a periferiilor bucureştene. Tudor Caranfil („Dicţionar universal de filme”, Ed. Litera, 2008)

Dacii

Regie: Sergiu Nicolaescu

Sinopsis:

În anul 87 d. H., pe malul sudic al dunării, la hotarele Daciei, sosesc armatele romane. Între împăratul Domiţian şi generalii săi există divergenţe. Caius Attius, tatăl lui Severus, se opune războiului împotriva dacilor. El trece Dunărea, în fruntea unei solii de pace, dar este ucis de Remaxos, un oştean dac. Romanii se hotărăsc să atace. În fruntea legiunii a V-a, generalul Fuscus intră în Dacia.  Cetatea este atacată şi cucerită de romani, cu pierderi numeroase însă.

De ce are vulpea coadă?

Regie: Cornel Diaconu

Sinopsis:

Eugen este om crescut la ţară care s-a căsătorit şi munceşte în Bucureşti, împreună cu soţia sa. Cei doi au şi un copil de şase ani, Gabi. Cum concediul programat soseşte, cuplul decide meargă în vacanţă la ţară, la părinţii lui Eugen. Odată ajunşi acolo, Gabi ia contact cu lumea satului. Bunicul şi bunica sunt foarte fericiţi şi sunt cuceriţi de inocenţa lui Gabi. Bunicii îl familiarizează pe copil cu valorile satului romanesc şi, mai ales, rolul ţăranului în existenţa orăşeanului. Însă, micuţul Gabi, ca orice copil, ajunge să provoace diferite întâmplări datorita năzbâtiilor sale, mai ales că, în gradina lor, îşi făcuse apariţia o ... vulpe. 

De-as fi Harap - Alb

Regie: Ion Popescu-Gopo

Sinopsis:

Filmul prezintă aventurile lui Harap Alb dintr-o perspectivă parodică, îmbinând umorul cu satira şi distanţarea critică. Personajul principal, deşi cunoaşte bine peripeţiile lui Harap Alb şi tot ce i se întâmplă acestuia, va trece prin aceleaşi situaţii, acţionând întocmai ca eroul basmului. Toate încercările la care el este supus de către Împăratul Vrăjitor pentru a i-o dat pe fiica sa, duc la confruntarea finală dintre Harap Alb şi Spân. Victorios, Harap Alb devine vrednic de a ocupa scaunul împărătesc.

Declaraţie de dragoste

Regie: George Şovu

Sinopsis:

O poveste de dragoste între doi coleg de clasă, Ioana şi Alexandru, care traversează experienţe decisive pentru trecerea lor spre maturitate. Sunt surprinse în principal trei medii sociale: al şcolii, al familiei şi al unui şantier pentru tineret. Dragostea celor doi tineri este pusă la grea încercare de o realitate ostilă: Ioana, lipsită de mamă, se ocupă de creşterea fratelui mai mic şi de tatăl său, implicat într-un grav accident, iar Alexandru are altercaţii cu profesorii, cu mama sa, care vrea să-l despartă de Ioana, aducându-i altă fată pe cap.

Dincolo de calea ferată

Regie: Cătălin Mitulescu

Sinopsis:

Radu se întoarce din Italia după o absență de un an și își găseşte soţia total schimbată. Cei doi petrec o noapte în care încearcă să se regăsească. Distanța a creat neîncredere şi confuzie între ei, însă Radu speră la posibilitatea unui nou început. Muzica răsună dincolo de calea ferată, iar toți prietenii petrec la nunta din cartier. Nicicând noaptea nu a fost atât de lungă...

Dincolo de nisipuri

Regie: Radu Gabrea;

Sinopsis:

„Dincolo de nisipuri” a fost realizat în 1973, însă a fost oprit din ordinul lui Nicolae Ceaușescu. În urma conflictului respectiv, precum și a intervențiilor cenzurii, Radu Gabrea a emigrat în Germania, ţara de origine a mamei sale.

Acțiunea este plasată în anii 1934 – 1946, în mediul rural din zona Brăilei și din port, punctată de drame sociale și pasionale, al căror sfârșit implacabil nu poate fi evitat de eroi, nici chiar atunci când cred că se pot abstrage realității „dincolo de nisipuri”.

Filmul este „drama născută din amărăciune și dintr-o iraționalitate anarhică, a unei conștiințe confuze, a cărei tresărire finală spre lumină se arată a fi prea târzie față de moartea grăbită să pună capăt unui fel de a trăi potrivnic istoriei” – Forian Potra.

Divorţ din dragoste

Regie: Andrei Blaier

Sinopsis:

După căsătorie, un tânăr cuplu constată cu stupoare că intimitatea le este invadată de lume străina, printr-un ordin absurd al Spaţiului locativ. Instituţia statului dispune ca proaspăta familie să cedeze o cameră din apartamentul proprietate personală în folosul unei persoane necunoscute. Iar singura soluţie pentru a folosi propria casa după bunul plac rămâne doar... divorţul. Însă, în luptele de la tribunal, divorţul ia dimensiuni la care nimeni nu se aşteptă...

Doar cu buletinul la Paris

Regie: Şerban Marinescu

Sinopsis:

Povestea se ţese în jurul unui profesor de limba franceză, modest, care toată viaţa a visat să vadă Parisul.

Doctorul Poenaru

Regie: Dinu Tănase

Sinopsis:

Dramă socială şi politică, cu pasaje de frescă istorică şi de epocă. Acţiunea este plasată în anii 1933 – 1939, în mediul rural. Un tânăr medic, întors de pe front, dă curs vocaţiei sale pentru „apostolat”, căutând să-şi exerseze profesia în ciuda imenselor presiuni economice şi politice la care este supus. Crezul său idealist în libertatea individuală şi independenţa absolută nu poate însă supravieţui în condiţiile date: experienţa de viaţă dobândită în confruntarea cu violenţa criminală a forţelor de dreapta, legionare, îl conduce către comuniştii aflaţi în ilegalitate, cărora, pare, în final, a li se alătura.

Domnişoara Aurica

Regie: Şerban Marinescu

Sinopsis:

Domnişoara Aurica, proprietara unei prăvălii aproape falimentare de închiriat rochii de mireasă, este o femeie singură, înfrântă, visând la un măritiş care nu va veni niciodată.

În afara prăvăliei, lumea este plină de evenimente, în continua agitaţie şi în care mijeşte speranţa unui viitor mai bun după perioada grea din timpul crizei economice din 1933.

Domnişoara Christina

Regie: Alexandru Maftei

Sinopsis:

"Domnisoara Christina" este un thriller psihologic, ecranizare a prozei fantastice omonime de Mircea Eliade.

Tânărul pictor Egor Pașchievici soseşte împreună cu Sanda, iubita lui, la conacul ei de la moşie. Aici o cunoaşte pe doamna Moscu, mama ei, si pe Simina, sora mai mică, precum şi pe Nazarie, un profesor de istorie care face cercetări arheologice în zonă. Cele trei o venerează pe domnişoara Christina, sora mai mare a doamnei Moscu, ucisă în urma cu 30 de ani în împrejurări neclare în timpul răscoalelor de la 1907.

Dopul scuză mijloacele

Regie: Mihai Ionescu

Sinopsis:

Potrivit regizorului Mihai Ionescu, "este vorba despre un film experiment bazat pe o întâmplare tragi-comică, tratată în cheie suprarealistă. Din punct de vedere vizual, filmul se situează la polul opus stilului minimalist cu care ne-am obişnuit".

Filmul este o satiră a unei societăţi neputincioase, invalidă, infirmă, incapabilă să-şi poarte de grijă din cauza unui sistem fără proceduri. Lipsa acestora determină o succesiune de întâmplări pe alocuri hilare, pe alocuri groteşti sau chiar absurde. Este o poveste suprarealistă, dar bazată pe întâmplări şi poveşti reale auzite, văzute, trăite şi întâlnite în cotidianul imediat. 

Producător: Gef Art Film

Două loturi

Regie: Aurel Miheleş, Gheorghe Naghi

Sinopsis:

Lefter Popescu, nume fatidic, îşi vede spulberată marea şansă a vieţii de conţopist: a pierdut lozul cel mare tocmai când ar fi trebuit să-l încaseze. Este filmul marelui tragedian Birlic, cu secvenţe consumate pe muchie de cuţit ca găsirea lozului când, în graţii inefabile şi piruete candide, devine balerin. Elegiacă atmosfera Bucureştilor lui Caragiale, cu sindrofii la „Carul cu bere” şi descinderi în mahalaua chivuţelor.

Drumeţ în calea lupilor

Regie: Constantin Vaeni

Sinopsis:

„Drumeţul...” e savantul Nicolae Iorga (Valentin Teodosiu) în ultimele sale ore de viaţă, după ce a fost răpit de „lupii” Gărzii de Fier.

(Tudor Caranfil – „Dicţionar de filme româneşti”, Ed. Litera,  2003)

Drumul câinilor

Regie: Laurenţiu Damian

Sinopsis:

Într-un sat ardelenesc din anii ’50, o văduvă de război care a pierdut cinci copii e izolată între suferinţă şi coşmar. Unul dintre fiii rămaşi, ofiţer de securitate, dă foc bisericii satului fiindcă preotul Octavian a ascuns un „duşman al poporului”. Dar chiar în casa mamei îl află pe fratele său, legionar îndoctrinat.

(Tudor Caranfil – „Dicţionar de filme româneşti”, Ed. Litera,  2003)

Duios Anastasia trecea

Regie: Alexandru Tatos

Sinopsis:

În timpul războiului, la frontiera iugoslavă pe Dunăre, un partizan sârb e împuşcat în mijlocul satului românesc. Deşi germanii ameninţă cu pedeapsa capitală şi notabilităţile terorizate opun rezistenţă, Anastasia îl îngroapă creştineşte, trezind conştiinţa civică. „Cine nu dă doi bani pe moarte, nu dă nici un ban pe viaţă!” – avertizează ea.

(Tudor Caranfil – „Dicţionar de filme româneşti”, Ed. Litera,  2003)

Dumbrava minunată

Regie: Gheorghe Naghi

Sinopsis:

Lipsită de afecţiune, după ce a fost smulsă din casa bunicilor de către mama vitregă, Lizuca hotărăşte să fugă înapoi, spre coliba din Dumbravă căreia îi duce dorul. Patrocle, unicul ei prieten patruped, o urmează şi o păzeşte, credincios, când adoarme într-o scorbură.

(Tudor Caranfil – „Dicţionar de filme româneşti”, Ed. Litera,  2003)

Faimosul paparazzo

Regie: Nicolae Mărgineanu

Sinopsis:

Fotograf la o publicaţie de scandal, Gary primeşte misiunea de a contribui la compromiterea unui om politic, bănuit de relaţii cu o minora. Ca sa poată supraveghea camera de hotel a demnitarului, pe care urmează să-l surprindă ]n compania protejatei sale, Gary se instalează in mansarda lui Miss, o prostituată trecută de prima tinereţe, personaj tragic, care trăieşte din amintiri şi care va sfârşi prin a se sinucide. Prins între interese politice divergente, Gary e arestat...

Felix şi Otilia

Regie: Iulian Mihu

Sinopsis:

Ecranizare după romanul „Enigma Otiliei” de George Călinescu. Cineroman, frescă socială şi psihologică, din mediul burgheziei bucureştene de la începutul secolului XX, metamorfozată în viziunea autorilor filmului între-o aristocraţie crepusculară. Acţiunea dezvoltă două direcţii de interese: cel reprezentat de „vânarea moştenirii Giurgiuveanu” de către rudele sale rapace şi cel erotico-sentimental, iradiat de personalitatea enigmatică a frumoasei Otilia, aflată în imposibilitatea de a opta cu adevărat între cei doi bărbaţi, atât de diferiţi, care o iubesc.

(Bujor T. Rîpeanu – „Filmat în România”, Editura Fundaţiei PRO, 2004)

Fraţii Jderi

Regie: Mircea Drăgan

Sinopsis:

Acţiunea, desfăşurată în secolul al XV-lea în timpul domniei lui Ştefan Cel Mare, îmbină un fir epic şi eroic cu altul liric, romantic, o poveste de dragoste cu aventuri palpitante.

(Bujor T. Rîpeanu – „Filmat în România”, Editura Fundaţiei PRO, 2004)

Fructe de pădure

Regie: Alexandru Tatos

Sinopsis:

Povestea unei femei, fiică a unui tăietor de lemne, care, asumându-şi răspunderea creşterii unui copil nelegitim, reuşeşte să treacă peste eşecul unei iubiri nefericite şi să-şi refacă viaţa, căsătorindu-se cu un şofer, fost condamnat penal, pe care îl aduce pe drumul cel bun. Ea îi convinge astfel pe cei din jur că fericirea depinde de capacitatea fiecăruia de a se pune în slujba semenilor.

(Grid Modorcea – „Dicţionarul filmului românesc de ficţiune”, Ed. Cartea Românescă, 2004)

Funeralii fericite

Regie: Horațiu Mălăele

Sinopsis:

Într-un cartier periferic din Bucureşti, imigranţii îşi îneacă amarul în cârciuma lui Samir: „La imigrantul fericit”. La o masă, trei prieteni au pierdut şirul paharelor. Ei sunt: Lionel – un român reîntors din Franţa unde a lucrat în construcţii, Kiril – un bulgar, contrabandist de mică anvergura şi Volodea – un rus fără permis de şedere în România, care lucrează la negru ca instalator. Presaţi de iminenţa raziei duminicale pe care o face la ora fixa agentul Porumbel, cei trei o şterg rapid din cârciuma împreună cu ceilalţi clienţi.

Ajung lângă un teren viran unde s-a instalat o tabără de ţigani. Ca sa se distreze, cei trei plătesc o ţigancă să le ghicească viitorul. Ţiganca le prezice data exactă a morţii şi modul în care vor muri. 

De aici începe distracţia… 

Haiducii

Regie: Dinu Cocea

Sinopsis:

Acţiunea se petrece în secolul al XVIII-lea, în plină epocă fanariotă. Amza, căpitanul unei temute cete de haiduci, trădat de fratele său de cruce, Sârbu, e prins şi aruncat la ocnă. Ros de ambiţii şi însetat de avere, Sârbu reuşeşte să câştige încrederea domnului, devenind căpitan de arnăuţi. Se însoară cu fiica vistiernicului, pe care apoi îl acuză de complot pentru a-i lua averea. Acesta e surghiunit. Amza reuşeşte să evadeze şi-i ia urma lui Sârbu, care primise de la domnitor misiunea să strângă birul. Aurul adunat trebuia trimis turcilor, pentru plata domniei. Travestindu-se în pictor de biserici, Amza va reuşi să-l păcălească pe Sârbu şi să înlocuiască aurul cu pietre. Domnitorul este mazilit. În lupta finală dintre cei doi „fraţi”, Sârbu este ucis, iar Amza, împreună cu Aniţa, care i-a fost aproape în toate aceste aventuri, ia din nou calea codrului.

(Grid Modorcea – „Dicţionarul filmului românesc de ficţiune”, Ed. Cartea Românescă, 2004)

Iarna bobocilor

Regie: Mircea Moldovan

Sinopsis:

Au trecut doi ani de la prima întâlnire cu eroii noştri şi, în Viişoara, s-a întâmplat ceva ciudat: au dispărut bărbaţii! Pentru că erau comandaţi de o femeie, ei au preferat să plece şi să se angajeze la o altă fabrică. Toderaş (Marin Moraru) a rămas pe postul de “om bun la toate”, preferând această „funcţie”, celei de brigadier. În sat îşi face apariţia un personaj care va da totul peste cap, iar Varvara (Draga Oleanu-Matei) va trebui să ia o măsură radicală….
Comedie „rurală”, continuarea filmului „Toamna bobocilor”. 

Imposibila iubire

Regie: Constantin Vaeni

Sinopsis:

Călin Surupăceanu se implică, fără să întrebe, în existenţa altora, mereu în condiţia „intrusului”. Condamnat să lucreze „la sol”, să mute cabluri din loc în loc, el apare ca un Sisif sub cerul ostil.

(Tudor Caranfil – „Dicţionar de filme româneşti”, Ed. Litera,  2003)

În fiecare zi mi-e dor de tine

Regie: Gheorghe Vitanidis

Sinopsis:

„Însărcinat să inaugureze cu un spectacol arena Teatrului Nostru, tânărul Radu şi-o dispută pe studenta la Conservator, Irina, cu Laurenţiu, care o solicită la un spectacol de  revistă la care lucrează. Disperat de refuzul ei, Radu face apel la amicul său, Gelu, care-i compune un şlagăr, câştigând-o pentru spectacol.” (Tudor Caranfil, 2003, Dictionar de filme)

Îngerul necesar

Regie: Gheorghe Preda

Sinopsis:

Ana este pianista şi compozitoare. E tânără, are o poziţie socială de invidiat, proiecte muzicale diverse şi multă energie. Locuieşte într-o casă mare, decorata minimalist, în alb şi negru, într-o zonă rezidenţială a Capitalei. Din păcate, ea suferă de astm. Combinat cu o ciudată formă de alergie. Anumiţi stimuli din mediu îi provoacă şocuri pe cât de periculoase pe atât de imprevizibile.

În plus are şi probleme afective. Nu se simte în siguranţă decât în singurătate, atunci când compune. Orice apropiere a cuiva, excepţie făcând Kate, o englezoaica, directoare a unei multinaţionale în publicitate, cu sediul în România, ea o resimte ca pe o agresiune. 

În acest context, un necunoscut îi dă de la distanţă neşteptate şi paradoxale dovezi de dragoste. Sunt mesaje ironice, cadouri neaşteptate, manipulări inteligente. Toate semnalele care vin din partea lui au ceva în comun: culoarea albastră şi o nuanţă moralizatoare. Ritualul său de seducţie e mai degrabă o „defilare” a puterii sale: căci e suficient ca Ana să-şi dorească ceva şi, peste puţin timp, acel "ceva", să fie al ei. Realitatea din jurul femeii va fi modificată, iar ea se va simţi din ce în ce mai mult ca un actor într-un show mediatic uriaş, al cărui scenariu îi rămâne, până la sfârşit, necunoscut. 

Spectatorului îi rămâne să-şi imagineze motivaţiile şi intenţiile personajului nevăzut din film care, asemeni unui zeu capricios, organizează în jurul său un întreg spectacol, dând din când în când dovezi de dragoste imprevizibile şi paradoxale.

Înghiţitorul de săbii

Regie: Alexa Visarion;

Sinopsis:

Un bătrân saltimbanc, fost star al arenelor europene, se întoarce în România de după primul război mondial, încercând să-și reînvie faima. Dar un gradat se întreabă senin: dacă poate înghiți săbii, de ce n-ar putea da pe gât și baioneta? el pretinde, ca divertisment, moartea bătrânului.

Tudor Caranfil - Dicționar universal de filme, 2008, Ed. Litera

Întâmplări cu Alexandra

Regie: Cornel Diaconu

Sinopsis:

După ce mama Alexandrei pleacă într-o deplasare de serviciu pentru o perioadă mai lungă, fetiţa de 9 ani, împreună cu tatăl ei, sunt nevoiţi să se gospodărească singuri. Dar totul iese pe dos, casa ajunge vraişte, iar programul de şcoală şi de serviciu sunt perturbate. Treptat, însă, tatăl şi fetiţa, care nu sunt lipsiţi de bunăvoinţă, învaţă ce este ordinea şi disciplina.

Între oglinzi paralele

Regie: Mircea Veroiu

Sinopsis:

Dramă psihologică, cu acțiunea plasată în mediul intelectual românesc din perioada imediat premergătoare intrării României în primul război mondial. Tânărul erou, dezamăgit în existența sa și în căutarea ideii de absolut (în dragoste, în viața socială, în afaceri, în prietenie, în politică), ia decizia de a pleca pe front. – Bujor T. Râpeanu (”Filmat în România”, 2005, Ed. Fundației Pro)

Ion – Blestemul pământului, blestemul iubirii

Regie: Titus Popovici

Sinopsis:

Ecranizare după romanul „Ion” de Liviu Rebreanu, frescă socială şi psihologică a satului românesc din Ardeal, în jurul anului 1900. În centrul acţiunii se află un ţăran sărac care, forţând căsnicia cu fata unuia din bogătaşii satului, pentru a-şi însuşi zestrea acesteia, declanşează drama femeii, pe care nu o iubeşte şi pe care o înşeală cu o altă fată din sat, săracă, dar care, la rându-i, se căsătoreşte cu un tânăr bogat, care, gelos, îl va ucide pe Ion.

(Bujor T. Rîpeanu – „Filmat în România”, Editura Fundaţiei PRO, 2004)

Iubire elenă

Regie: Geo Saizescu

Sinopsis:

Iubire Elenă este o poveste romantică despre iubire, pasiune, artă, care va purta publicul spectator prin frumoasa Elada a secolului XIX, dar şi cea a zilelor noastre. Eroina acestui nou lungmetraj este o personalitate feminină de excepţie: Eleni Bukura, pictoriţa din secolul XIX care a revoluţionat societatea greacă, a răsturnat tabuurile şi prejudecăţile legate de locul şi rolul femeii în cetate. Tânăra şi ambiţioasa Eleni pleacă în Italia pentru a studia pictura cu maestrul Altamoura, lucru de neconceput în epocă. Mai mult decât atât, ea se îndrăgosteşte de maestrul italian. Ei decid să se căsătorească, sfidând cutumele epocii. Eleni Bukura, devenită acum Elena Altamoura, renunţă la ortodoxism şi trece la catolicism. Istoria ei se petrece în paralel cu naşterea unei povesti contemporane de iubire între două persoane ajunse la maturitate - Filipos, negustor şi critic de artă, şi Beatrice, o grecoaică din sudul Peloponesului, deţinătoarea ultimului tablou al celei care a fost Elena Altamoura.

Kyra Kyralina

Regie: Dan Piţa

Sinopsis:

O adaptare a romanului scris de Panait Istrati, Kyra Kyralina spune povestea unei frumoase și misterioase femei care, alături de mama ei, ajunge să își vândă farmecele bărbaților. Ecranizarea, care are o aură orientală, aduce pe marile ecrane atmosfera magică întâlnită în 1001 nopți.

 

Participări în festivaluri:

Premiile GOPO 2015, nominalizări pentru:

Cea mai bună muzică originală (lungmetraj) - Adrian Enescu

Cele mai bune decoruri (lungmetraj ficţiune) - Dan Toader

Cele mai bune costume (lungmetraj ficţiune) - Oana Păunescu

Cel mai bun machiaj şi cea mai bună coafură (lungmetraj ficţiune) - Dana Buşoiu, Alexandra Bîrlădianu

Manchester Film Festival, 2015

Festivalul Internațional de Film, Diaporamă și Fotografie „Toamnă la Voroneț”, ediția a XXXV – a Gura Humorului, 2015

La capătul liniei

Regie: Dinu Tănase

Sinopsis:

Crișan și Cicea, doi deţinuşi eliberaşi din penitenciar, încearcă să se reintegreze în societate, dar aceasta se dovedeşte a fi un mediu ostil.

Liceenii

Regie: Nicolae Corjos

Sinopsis:

Preluând unele personaje din „Declaraţie de dragoste”, filmul surprinde întâmplări din viaţa unor elevi de clasa a X-a, Mihai şi Ionică, prieteni din copilărie, sunt acum colegi de bancă şi de internat. Mihai nutreşte o tandră afecţiune pentru Dana, aceasta fiind însă atrasă de Şerban, pe care, înainte de a-l cunoaşte mai bine, îl idolatrizează. O altă fată, Geta, e prietenă cu Ionică. Întâmplările dramatice sau mai hazlii prin care trec eroii se împletesc cu cele din activitatea şcolii.

(Grid Modorcea – „Dicţionarul filmului românesc de ficţiune”, Ed. Cartea Românescă, 2004)

Liceenii în alertă

Regie: Mircea Plângău

Sinopsis:

Filmul continuă seria de mare succes a „liceenilor”. De data aceasta este vorba de o comedie poliţistă slabă. Dana (Oana Sârbu), Ionică (Mihai Constantin), Geta (Cesonia Postelnicu) şi Cosmin (Cosmin Şofron) au trecut de mult de vârsta liceenilor, ei au acum vieţi de oameni la început de maturitate cu răspunderi, probleme şi ambiţii care le dau bătaie de cap. Dana este ziaristă şi îşi doreşte reportaje despre cazuri palpitante şi face orice să obţină subiecte cât mai şocante. Cosmin, ce apare ca noul admirator al Danei este îngrijorat pentru viaţa ei , dar lucrul acesta nu-l opreşte să joace rolul agentului Cooper. Geta şi Ionică se iubesc foarte mult dar ghinioanele se ţin lanş şi Ionică intră în tot felul de încurcături. Este confundat cu un mare traficant de droguri, John Popp, poreclit „Blondul”, este arestat şi toţi prietenii, inclusiv celebra profesoară Isoscel (Tamara Buciuceanu) vor încerca să contribuie la descoperirea adevărului.

Liceenii rock’n roll

Regie: Nicolae Corjos

Sinopsis:

Formaţia de muzică rock a unui liceu se pregăteşte să participe la un mare concurs cu o melodie originală. Cel mai talentat membru al ei este Ionică, toboşarul, care o iubeşte pe Geta, solista formaţiei. Însă el nu poate compune decât când este gelos. De aceea, ceilalţi fac tot ce le stă în putinţă să-i provoace gelozia.

(Grid Modorcea – „Dicţionarul filmului românesc de ficţiune”, Ed. Cartea Românescă, 2004)

Live

Regie: Vlad Păunescu

Sinopsis:

Ema este o prezentatoare TV de succes, gazda unei apreciate emisiuni de investigaţii. Succesul emisiunii depinde major de rating, iar Ema e dispusă să îşi pună la bătaie sănătatea, dar şi toate resursele pentru a scoate adevărul la iveală. Unul dintre cazuri o aduce în mijlocul unui scandal de proporţii care îi va schimba dramatic viaţa. Ema va fi prinsă în strânsoarea unei uriaşe şi periculoase maşinării care demască cele mai controversate personaje politice ale momentului.

 

Participări în festivaluri:

Cairo International Film Festival, Egipt, 2015

Montreal World Film Festival, Canada, 2015

Festivalul Internaţional de Film Independent Anonimul, România, 2015

Miami Film Festival, SUA, 2015 – nu găsesc filmul in program; nu am dovada

Cine Europa 18, Manila, Filipine2015

Lumière 2015 - 6th Cinema Avvenire Film Festival, Roma, Italia, 2015

International Performing Arts & Movie Awards, Jakarta, Indonesia, 2015 – câştigător al „International Diamond Award”

Mostra del Nuovo Cinema Europeo, Roma, Italia (organizat de EUNIC Roma – Institutele culturale din Uniunea Europeană)

Focus on Romania Film Festival 2015: Fort Lauderdale Waves, SUA

Bengaluru International Film Festival, India, 2016

Magnatul

Regie: Şerban Marinescu

Sinopsis:

Mircea Moraru (Dorel Vişan), patronul unui mare trust de media din România postdecembristă, este suspectat că s-ar putea implica în jocurile politice pentru a obţine reeşalonarea marilor datorii pe care le are trustul. Se apropie alegerile şi evenimentele se precipită. Cei doi asociaţi şi vechi prieteni ai lui Moraru intenţionează să-l înlăture de la conducerea trustului şi să facă o înţelegere foarte profitabilă pentru ei cu Partidul Liber Democrat, aflat pe primul loc în sondaje. De fapt, cu grupul ocult de afaceri care finanţează respectivul partid şi pe preşedintele acestuia. Moraru simte urzeala, înţelege că intră pe "nisipuri mişcătoare", dar rămâne fidel principiilor pe baza cărora şi-a construit imperiul media, deşi lupta pentru principii i-a distrus viaţa personală: soţia sa se află internată într-un ospiciu, iar fata a ajuns o adolescentă rebelă, cu care nu mai are nicio punte de comunicare.

Mama

Regie: Elisabeta Bostan

Sinopsis:

Adaptare după „Capra cu trei iezi” şi alte poveşti de Ion Creangă în care „binele învinge răul”. Musical purtând amprenta a două cinematografii (cea românească şi cea rusească) şi excelând prin bogăţia cântecului (Temistocle Popa şi Gérard Bourgeois).

(Tudor Caranfil – „Dicţionar de filme româneşti”, Ed. Litera,  2003)

MARIA TĂNASE

Regie: Laurențiu Damian

Sinopsis:

Filmul, realizat în 1986 la Studioul Sahia de Laurenţiu Damian, împreună cu directorul de imagine Mircea Bunescu, a fost interzis de cenzură timp de 4 ani. A primit Premiul UCIN în 1990 şi Premiul pentru cel mai bun film documentar la Festivalul Filmului de la Costineşti.

Masca de argint

Regie: Gheorghe Vitanidis

Sinopsis:

Aventurierul Troianoff, care se dă drept onorabil bancher din Petersburg, ascunde, cu complicitatea Agathei, aurul boierului Vâlcu. Nepotul ei, alt complice al acesteia, încurcă lucrurile izbutind să acumuleze o serie de nelegiuiri în contul lui Mărgelatu, numai fiindcă-şi acoperă chipul sub o mască de argint. Devotaţii căuzaşi le smulg amândurora masca, la propriu, iar arginţii boierului ajută eroica răzmeriţă în pregătire.

(Tudor Caranfil – „Dicţionar de filme româneşti”, Ed. Litera,  2003)

Mihai Viteazul

Regie: Sergiu Nicolaescu

Sinopsis:

Film istoric, în două părţi: “Călugăreni” şi “Unirea”. Sunt evocate principalele momente ale domniei lui Mihai Viteazul.

Mihail, câine de circ

Regie: Sergiu Nicolaescu

Sinopsis:

„Adaptarea cinematografică a romanului omonim al lui Jack London, filmul este o coproducţie germano-româna care s-a filmat în Bulgaria şi în Guadalupa, Marea Caraibelor. Romanul este minunat şi a marcat multe generaţii de copii în perioada interbelică. Rolul principal revenea unui câine. „Actorul” meu, un Irish Terrier de doi ani, se numea Fluffy, era un timid debutant şi provenea de la canişa contesei Stauffenberg, de lângă Frankfurt. Cum mi-am ales protagonistul? Simplu, în urma unui casting organizat, printre căţei, la celebra canişă germană. Am stat doua zile în castelul contelui Stauffenberg, fratele colonelului care a încercat să-l ucidă pe Hitler. La final am preferat un exemplar de excepţie, cu potenţial, dar care nu fusese dresat... ah, pardon, nu făcuse şcoala de actorie. Rolul era unul complex şi Fluffz al meu trebuia, printre altele, să şi cânte. Ajunşi la Bucureşti, la capătul unui drum făcut cu maşina, eu şi Fluffy eram deja buni prieteni şi am decis de comun acord, credeam eu, ca tânărul terrier să meargă la dresaj la o şcoală militară din Snagov. După mai puţin de o lună am fost chemat urgent. Câinele refuza să mănânce şi era într-o stare jalnică. L-am luat acasă şi m-am ocupat personal de el. Pe tot parcursul filmărilor am împărţit aceeaşi cameră de hotel. Dresajul lui pentru film a fost înlocuit de dragoste şi afecţiune. Iar Fluffy mi-a răspuns la fel, făcându-şi treaba perfect (chiar şi cântatul), cu dragoste şi fidelitate. Nu l-am putut păstra şi, la sfârşit, s-a reîntors la castelul Stauffenberg. Dar de uitat, nu l-am uitat. Într-un fel el a rămas câinele meu" (Sergiu Nicolaescu)

Milionari de weekend

Regie: Cătălin Saizescu

Sinopsis:

Tezaurul României aflat la Moscova este înapoiat statului român.

Există cineva care ar cheltui sume fabuloase pentru a intra în posesia unei statui din tezaur. Două personaje misterioase angajează fiecare câte un comando format din cei mai abili şi mai duri mercenari pentru a sustrage statuia care are ascuns în interior un legendar inel cu puteri miraculoase. Statuia este furată din Muzeu dar, printr-un bizar concurs de împrejurări ajunge în posesia a patru adolescenţi simpatici: Miki, Alex, Godzi şi Zetu. Cei patru intră într-o cursa în care visele cele mai nebuneşti încep să prindă viaţă, dar se sting a doua zi, ajungând împotriva voinţei lor, pe litoral cu o maşina furată... 

Mofturi 1900

Regie: Jean Georgescu

Sinopsis:

Un prolog inspirat din schiţa „O conferinţă” ne introduce într-un lanţ de întâmplări povestite de Caragiale în schiţele „Diplomaţie”, „Amicii”, „O lacună”, „Bubico”, „C.F:R.” şi „situaţiune”.

(Grid Modorcea – „Dicţionarul filmului românesc de ficţiune”, Ed. Cartea Românescă, 2004)

Moromeţii

Regie: Stere Gulea

Sinopsis:

Scenariul este realizat după volumul I al romanului „Moromeţii”, de Marin Preda. Acţiunea filmului se petrece într-un sat din Câmpia Dunării, înaintea celui de-al doilea război mondial. În centrul acţiunii se află familia lui Ilie Moromete, un ţăran cu o personalitate socratică. Evenimente aparent simple, ca tăierea unui salcâm, recoltarea grâului sau disputele de la fierăria lui Iocan capătă proporţii mitice. Drama familiei lui Moromete este drama satului însuşi. Interese diferite îi fac pe fii să se rupă de părinţi, aşa cum procedează cei doi băieţi mai mari ai lui Moromete, Nilă şi Achim, care fug la Bucureşti. În acelaşi timp, însă, fiului cel mic, Niculae, îi este împlinită – cu mari sacrificii – dorinţa de a merge la şcoală, de a învăţa.  

(Grid Modorcea – „Dicţionarul filmului românesc de ficţiune”, Ed. Cartea Românescă, 2004)

Nea Mărin Miliardar

Regie: Sergiu Nicolaescu

Sinopsis:

Nea Mărin (Amza Pellea), ajuns la mare, se trezeşte peste noapte în rolul unui miliardar american care trebuie să aibă de-a face cu mafioţi, presă, viaţă de lux şi câte şi mai câte. Acest lucru, însă, nu-l sperie. El rezolvă lucrurile cu calm, la fel ca la el în sat, unde Veta (Draga Olteanu-Matei) era consilierul lui de bază şi – nu în ultimul rând – soţia lui. Cu o distribuţie de mare spectacol, Sergiu Nicolaescu reuşeşte să dea lovitura şi să realizeze cea mai cunoscută comedie romanească.

Neamul Şoimăreştilor

Regie: Mircea Drăgan

Sinopsis:

Ecranizare a romanului istoric omonim de Mihail Sadoveanu direcţionată către filmul de aventuri. Superproducţie cinematografică plasată în Moldova şi Polonia secolului al XVII-lea, în timpul luptelor pentru scaunul Moldovei. O intrigă pasională şi una socială aduc în prim-plan imposibila iubire dintre un oştean viteaz, credincios domnitorului, cu fiica boierului ce i-a ucis tatăl, şi lupta pentru redobândirea pământurilor furate de boierii hrăpăreţi.

Noi, cei din linia întâi

Regie: Sergiu Nicolaescu

Sinopsis:

Film în două serii, care urmăreşte dramaticele momente prin care au trecut batalioanele Armatei Romane care s-au aflat în linia întâi în ultimele faze ale celui de-al doilea Război Mondial. Personajele filmului intruchipează oameni normali care, puşi în situaţii limită în faţa linilor inamice, devin adevarăţi eroi.

"După momentul "23 august", trupele române au luptat alături de cele sovietice până la Budapesta. Acolo aveau o poziţie extrem de favorabilă pentru a ajunge primii la clădirea Parlamentului Maghiar. Cu câteva zile înaintea atacului final, din ordinul direct al lui Stalin, românii au fost "scoşi" din Budapesta. Aceasta este una din poveştile aflate în filmul meu, precum şi apariţia evreului pianist care a devenit eroul filmului lui Polanski în 2003.

Cu acest film am fost selecţionat la festivalul filmului din Los Angeles, o alegere care poate duce la Oscar-ul pentru film străin. Am avut un mare succes de presă. Spuneau ei că "Noi, cei din linia întâi" pare un film american, pentru mine un adevărat compliment. 
Într-un interviu dat postului "Vocea Americii" am spus lucruri destul de dure la adresa regimului din România. Nu ştiam atunci că după decembrie 1989 cinematografia româneasca avea să decada până-n pragul falimentului. Am conştiinţa împăcată că am făcut tot ceea ce a depins de mine pentru a salva ce se mai putea" (Sergiu Nicolaescu).

Nu sunt faimos, dar sunt aromân

Regie: Toma Enache

Sinopsis:

Un regizor de film, membru al unei comunități etnice tot mai mici, caută „cel de-al 13-lea adevăr fundamental” al poporului său, precum și un suflet-pereche.

Nunta mută

Regie: Horațiu Mălăele

Sinopsis:

Un film despre cât de absurdă poate fi istoria și cum destine individuale pot fi distruse de cecitatea colectivă, despre cum cea mai plină de viață comedie poate degenera în tragedie. Astfel, o echipă de jurnaliști merge într-un oraș izolat să filmeze un reportaj despre fenomenele paranormale. Satul e populat doar de femei în vârstă. Primarul le povestește întâmplarea care a avut loc în primăvara lui 1953 când Mara și Iancu au decis să se căsătorească. Nunta a fost planificată pe 5 martie. În mijlocul ceremoniei se anunță moartea lui Stalin.

„Nunta mută” este bazat pe o întâmplare adevărată, petrecută într-un sat românesc, în anul 1953, al cărei punct central e o nuntă cu urmări tragice. La acest eveniment participă câteva zeci de oameni, când primarul satului, împreună cu comandantul regimentului de tancuri, anunță moartea lui Stalin și declară doliu internațional de șapte zile. Socrul mic nu este de acord cu oprirea nunții, pentru că el nu vrea ca toate mâncărurile să i se strice, nu vrea să se întoarcă din drum, și nici să-și trimită invitații acasă. Lui îi vine ideea de a „căptuși” această nuntă și de a o muta în interiorul casei, pe care o „zidește” bine de tot cu scânduri la geamuri, ca să nu se producă prea mult zgomot. Pe măsură ce invitații beau și se simt bine, ei uită de jurământul de tăcere pe care l-au făcut, moment în care „nunta mută” devine o „nuntă gălăgioasă”, o adevărată petrecere în toată regula. La apogeul petrecerii, turela unui tanc sovietic intră în casă, toți bărbații sunt deportați, iar mireasa își revede soțul abia peste 13 ani, când este eliberat, și dorește să se întoarcă acasă să moară în pace.

 

Premii:

Uniunea Cineaștilor din România (UCIN), 2008:

Premiul pentru imagine (Vivi Drăgan Vasile)

Premiul Opera Prima (Horațiu Mălăele)

Premiul pentru coloană sonoră (ing. Tiberiu Borcoman și compozitorul Alexandru Andrieș)

Premiile Gopo, 2009: 

Premiul pentru cel mai bun machiaj și cea mai bună coafură (Dana Roșeanu și Ioana Ioniță)

Premiul special Romanian Society of Cinematographers pentru Cea mai bună imagine (Vivi Drăgan Vasile) 

O noapte furtunoasă

Regie: Jean Georgescu

Sinopsis:

Ecranizare a comediei lui I. L. Caragiale, prima abordare filmică a universului comic al acestuia.

(Bujor T. Rîpeanu – „Filmat în România”, Editura Fundaţiei PRO, 2004)

O poveste de dragoste, Lindenfeld

Regie: Radu Gabrea

Sinopsis:

În Frankfurt-ul anului 2005, Ulrich (Ully) Winkler, preşedintele unei mari companii (Victor Rebengiuc), vede la televizor un reportaj despre un fost sat săsesc din Banat, astăzi abandonat. Acesta este Lindenfeld, în care Ully se născuse şi trăise pînă în 1945, cînd cei mai mulţi membri ai comunităţii, inclusiv părinţii săi şi iubita sa de atunci, Helga, au fost deportaţi în lagărele sovietice; asistăm la dramaticul eveniment într-un flashback care trece rapid de la idilic, când în prim-plan este jocul celor doi îndrăgostiţi, la sadic şi grotesc, când în cadru pătrund grobienii reprezentanţi ai noii puteri, impuse de la Răsărit.

În prezentul acţiunii, la şase decenii după ce a fugit în Germania şi a început să facă avere, străduindu-se să-şi şteargă din memorie legăturile sale cu România, Ully este puternic marcat de imaginile văzute şi de reîntîlnirea accidentală cu o fostă consăteană, care îl anunţă că Helga trăieşte, aşa că decide ca, împreună cu Boris, vechiul său servitor şi prieten credincios, să plece în secret la Lindenfeld. Acolo o regăseşte pe iubita sa din cruda tinereţe (Victoria Cociaş), care îi relatează, cu un umor foarte amar, ororile prin care au trecut locuitorii satului de odinioară: unii au murit de foame şi de frig în lagăr (precum părinţii ei), în timp ce alţii au apucat eliberarea din 1950, pentru a se întoarce acasă şi a fi deportaţi din nou, de data asta în Bărăgan, unde şi-au găsit sfîrşitul (precum părinţii lui).

Operaţiunea Monstrul

Regie: Manole Marcus

Sinopsis:

Comedie de situaţii şi replică. „Expediţia” în Delta Dunării a unor bărbaţi trecuţi de prima tinereţe şi ipostaziaţi ca pescari amatori. Echipa îşi impune pe perioada concediului un regulament „dur” şi o izolare absolută, minată din interior de vanitate, invidie şi alte cusururi cotidiene de care eroii nu pot scăpa nici în vacanţă.

Păcală

Regie: Geo Saizescu

Sinopsis:

Într-un sat oltenesc se aşteaptă venirea pe lume a unui copil, care se lasă rugat să apară. În cele din urmă el soseşte adus de barză, plutind deasupra locurilor. În drum o întâlneşte pe Păcăliţa, vânzătoare ambulantă de lucruri gospodăreşti necesare sătenilor. Nou-născutul este Păcală. (…) Povestea se termină în ambianţa muzicală a baladelor cântate de Tudor Gheorghe.

(Ioan Lazăr – Filmele etalon ale cinematografiei româneşti, 2009, Ed. Felix Film)

Patima

Regie: George Cornea

Sinopsis:

Păuna (Draga Olteanu Matei), o văduvă de război cu doi copii, Sever (Ovidiu Moldovan) şi Sabina (Mariana Buruiană), se căsătoreşte cu un tăbăcar bogat (Vasile Cosma). Dorinţa de a strânge bani din negustorie o îndepartează de familie: soţul îi moare în urma unui atac de cord, Sever o părăseşte, angajându-se ca muncitor, iar Sabina moare li ea, victimă a unei calfe. Perspectiva căsătoriei cu Martalogu (Gheorghe Cozorici), avocatul care îi dirija afacerile, o scoate din apatie, dar lucrurile par să se complice şi mai rău.
Ecranizare după nuvela "Hiena" de Petru Vintilă. 

Pintea

Regie: Mircea Moldovan

Sinopsis:

La începutul secolului XVIII, Pintea cu ceata lui de haiduci ia cu asalt cetăţile Maramureşrului. Fostul ofiţer acceptă alianţa cu răscoala antihabsburgică condusă de principele Rákóczi şi piere răpus mişeleşte. Deşi din unele izvoare istorice reiese că haiducul, supranumit Pintea Viteazul ar fi căzut în luptele pentru cucerirea oraşului Baia Mare, opţiunea tragică a scenariştilor Vasile Chiriţă şi Dumitru Mureşan, de a-l expune trădării, este admirabil pusă în valoare de realizator: pe fundalul unei doine de o tristeţe sfâşietoare, viteazul (Piersic, într-una dintre cele mai romantice compoziţii ale filmografiei sale) se prăbuşeşte, ca o pasăre neagră cu aripi frânte, într-un deşert, orbitor, de zăpadă.

(Tudor Caranfil – „Dicţionar de filme româneşti”, Ed. Litera,  2003)

Primăvara bobocilor

Regie: Mircea Moldovan

Sinopsis:

Soţii Toderaş îşi aşteaptă la gară, cu fanfară de femei, feciorul, pe viitorul agronom Ionuţ. Dar tânărul nu e în mocăniţă, ci vine, agale, pe jos, la practica pe care Varvara i-a pretins să o facă în cooperativă, sub şefia ei autoritară.

(Tudor Caranfil – „Dicţionar de filme româneşti”, Ed. Litera,  2003)

Promisiuni

Regie: Elisabeta Bostan

Sinopsis:

Un bărbat în puterea vârstei are revelaţia că prietena fetiţei lui, care-i seamănă leit, e propriul său copil, rodul unei relaţii de mult uitate. Legătura abandonată cu zece ani în urmă e repusă pe tapet, deşi fata de atunci, devenită soţie iubită şi iubitoare, îşi vede ameninţată liniştea prin dragostea dintâi.

(Tudor Caranfil – „Dicţionar de filme româneşti”, Ed. Litera,  2003)

Rămăşagul

Regie: Ion Popescu Gopo

Sinopsis:

A fost odată o babă și un moșneag.

Moșneagul a făcut un rămășag pe o punguță cu doi bani cu o Zînă Bună, fermecată, care era măritată cu Zmeul-Zmeilor, care se lupta cu Făt-Frumos pentru Ileana Cosînzeana.
Dar punguța s-a pierdut și Cocoșelul n-a găsit-o, nici la Tîlharii Păguboși, nici la Muzicant – care era îndrăgostit de o Fată, fata Circarului fioros, dar povestea se termină frumos.. aproape ca în basmul lui Ion Creangă.

Restul e tăcere

Regie: Nae Caranfil

Sinopsis:

Acţiunea are loc în Bucureştiul anului 1911. Grigore Ursaru, un tânăr de 19 ani, încântat de apariţia filmelor de cinema, se decide să devină regizor şi să producă un film cu titlul "Războiul Independenţei", o ecranizare a luptei din 1877 dintre români, turci şi ruşi, moment istoric ce a dus la obţinerea independenţei României.

Pentru a-şi atinge scopul, tânărul începe o campanie de promovare a cinematografiei, spunând tuturor că potenţialul este uriaş şi că, în scurt timp, producţia de filme va deveni o artă.

Totuşi, lucrurile nu merg prea bine pentru Grigore deoarece autorităţile locale, nu au încredere în proiectul săi şi îi pun tot felul de piedici. Însă, tânărul ambiţios nu are de gând să renunţe la visul său. 

Saltimbancii

Regie: Elisabeta Bostan

Sinopsis:

Circul Buffone se reîntoarce la Iaşi, unde micul Geo, fiul patronului, se visează explorator arctic precum Nanse. Deşi mama l-ar vrea medic, după moartea ei destinul îl împinge pe băiat în arena circului, unde mirajul îngheţului etern va rămâne reprezentat de un ursuleţ alb. Itinerariul unei familii de circari ambulanţi de la începutul secolului XX, transpus după faimosul „Fram, ursul polar” de Cezar Petrescu, prilejuieşte un omagi adus slujitorilor români ai arenei.

 (Tudor Caranfil – „Dicţionar de filme româneşti”, Ed. Litera,  2003)

Şantaj

Regie: Geo Saizescu

Sinopsis:

Un film de referinţă în filmografia regizorului Geo Saizescu, realizat după un roman al Rodicăi Ojog-Braşoveanu. Filmul o are în centrul acţiunii pe maiorul de miliţie Minerva Tutovan, o fostă profesoară de matematică care a descoperit un cadavru în timp ce era în tabără cu clasa de elevi şi care, prin deducţii logice, a descoperit criminalul până la venirea miliţiei. Dându-şi seama de calităţile ei remarcabile de detectiv, miliţia o angajează. Locotenent colonelul îi tolerează excentricităţile. Maiorul Tutovan primeşte spre rezolvare un caz de crimă. Inginerul Pascu a fost ucis, iar investigaţiile conduc către prietena lui şi trei amici, cu care prietena întreţinea relaţii sexuale. Nu trece mult timp şi maiorul îşi dă seama că în spatele asasinatului se află o operaţiune de spionaj şi că e posibil ca şeful reţelei să se afle în cercul său de colaboratori.

Secretul armei... secrete

Regie: Alexandru Tatos

Sinopsis:

Un împărat autoritar şi ranchiunos, mânat de obsesia războiului, îşi dispută cu Zmeul „arma secretă” care în loc să ţintească înainte, trage înapoi pentru a... deruta inamicul! Dar, absorbit de glorie, nu vede cum inima fiicei sale a fost furată de Voinicul Voinicilor, în vreme ce, mai practic, Zmeul a răpit-o cu inimă cu tot!

(Tudor Caranfil – „Dicţionar de filme româneşti”, Ed. Litera,  2003)

Secretul lui Bachus

Regie: Geo Saizescu

Sinopsis:

Victor, un ziarist incisiv, descoperă o serie de nereguli într-o întreprindere agricolă de stat. Investigaţiile temerarului jurnalist vor scoate la iveală potlogăriile comise de către responsabilul unei unităţi de desfacere a vinului, supranumit Bachus. Deşi ajutat de un număr impresionant de acoliţi, Bachus nu-şi va putea ascunde la infinit infamul secret...

Secvenţe

Regie: Alexandru Tatos (premiul ACIN)

Sinopsis:

După ce a vizionat actualităţi documentare despre 23 August, comentate într-un arhaic „limbaj de lemn”, un realizator turnează o secvenţă în care un tânăr abia ieşit din spital îşi destăinuie, melodramatic, solitudinea la telefon. Apoi, cineastul însuşi se întoarce acasă îndurând, de unul singur, larma petrecerii din vecini. Câteva zile mai târziu, în prospecţie, el are o întâlnire întâmplătoare cu un vulgar responsabil de bufet care se dovedeşte eroul unei drame pasionale, iar la filmare, un alt incident îi aduce, faţă în faţă, pe un fost deţinut cu torţionarul său, doi inşi anonimi din „figuraţia inteligentă” a secvenţei.

(Tudor Caranfil – „Dicţionar de filme româneşti”, Ed. Litera,  2003)

Ştefan cel Mare – Vaslui 1475

Regie: Mircea Drăgan

Sinopsis:

Film istoric în care aventurile sadovenienilor fraţi Jderi lasă loc în prim plan confruntărilor din anii 1474-1475 dintre conducătorii Moldovei şi ai Imperiului Otoman şi, pe câmpul de luptă, oştilor acestora.

(Bujor T. Rîpeanu – „Filmat în România”, Editura Fundaţiei PRO, 2004)

Sunt o babă comunistă

Regie: Stere Gulea

Sinopsis:

Bazat pe romanul omonim al lui Dan Lungu, unul dintre cele mai traduse titluri ale anului 2009, filmul „Sunt o babă comunistă” spune povestea unei generaţii care nu se poate adapta realităţilor de după '89. Ajunsă la o vârstă înaintată, nostalgica Emilia, interpretată de actriţa Luminiţa Gheorghiu, încearcă să păstreze vie epoca de aur. Femeia este în pregătiri, pentru că fiica ei, Alice, se întoarce în ţară după ce a trăit câţiva ani în Canada, unde a emigrat imediat după revoluţie. Adeptă a democraţiei, fata nu reuşeşte să fie pe aceeaşi lungime de undă cu mama sa. Prins la mijloc este soţul eroinei, care încearcă să se adapteze şi să-şi trăiască viaţa fără suferinţă.

AP – Acordul părinţilor pentru copii sub 12 ani

Sunt un orb - recital Horaţiu Mălăele

Regie: Horaţiu Mălăele

Sinopsis:

Despre acest spectacol, Horaţiu Mălăele spune: „Spectacolul Sunt un orb cuprinde câteva poezii de mare calitate, dar şi proză scurtă. Sunt mai multe elemente care formează acest spectacol, în care este vorba despre mine, dar este vorba şi despre dumneavoastră.”

Tache

Regie: Igor Cobileanski

Sinopsis:

Tache, un gropar bătrân, află că mai are doar două luni de trăit. Tache descoperă că, în sfârşit, îşi doreşte ceva de la viaţă: o înmormântare glamour în „downtown-ul” cimitirului, unde pusese ochii pe un loc de veci superb poziţionat. Totul merge excelent, mai ales că firma de servicii funerare de lux a oraşului achiziţionează dricul lui Lady Di.

Tănase Scatiu

Regie: Dan Pița

Sinopsis:

Telegrame

Regie: Gheorghe Naghi, Aurel Miheleş

Sinopsis:

Ecranizare după schiţa „Telegrame” de I. L. Caragiale. A treia şi ultima contribuţie a tandemului Gh. Naghi – A. Miheles în materie, cu o distribuţie care epuizează floarea teatrului românesc. Comedie de moravuri a cărei acţiune se desfăşoară într-un orăşel din Moldova la sfârşitul secolului al XIX-lea în preajma alegerilor şi la Bucureşti, în înalte cercuri ale puterii, unde „evenimentele politice” groteşti, aflate prin telegrame declanşează alerta generală şi adoptarea măsurilor ce duc la împăcarea părţilor.

(Bujor T. Rîpeanu – „Filmat în România”, Editura Fundaţiei PRO, 2004)

Ticăloşii

Regie: Șerban Marinescu

Sinopsis:

Reportaj-pamflet la adresa luptelor politice din România postdecembristă, inspirat de romanul lui Dinu Săraru „Ciocoii noi cu bodyguard”.

Cu acest film, realizatorul se postează mai aproape ca oricând de obiectivul multor regizori din generația sa, jurnalistica, însoțită de versatilitatea-i caracteristică. La liziera dintre ficțiune și realitate, Marinescu își înconjoară acțiunea polițistă cu elemente de autenticitate precum comentatori reali de TV şi cu VIP-uri smulse direct din realitate.

Tinereţe fără bătrâneţe

Regie: Elisabeta Bostan

Sinopsis:

Filmul nu e o simplă adaptare după basmul cules de Petre Ispirescu, ci mai curând o chintesenţă a poveştii populare româneşti. Autoarea vădeşte îndrăzneala de a figura, cu inventivitate, abstracţia folclorică, de a comenta şi traduce cinematografic expresii populare ca, de pildă, „a depăna timpul” întrupată de un Moş Vreme cu uriaşa sa roată pe care, cu îndrăzneala zănatică a vârstei, Făt Frumos încearcă s-o oprească din mers, sau doina trist şuierată din frunză care nu numai că înmoaie inimile, dar face să cedeze până şi tăria frânghiilor care l-au ţinut pe erou. Chiar imaginea acelui armăsar zburător care deschide genericul cuprinde ceva din elanul etern al basmului românesc.

(Tudor Caranfil – „Dicţionar de filme româneşti”, Ed. Litera,  2003)

Titanic vals

Regie: Paul Călinescu

Sinopsis:

Viaţa lui Spirache, funcţionar al primăriei din Câmpulung, familist paşnic, e răscolită de lupta electorală. Împins de familie în arena politică, el le declară alegătorilor că nu poate face nimic pentru ei. Seduşi de sinceritatea candidatului, electorii îl ung deputat.

Toamna bobocilor

Regie: Mircea Moldovan

Sinopsis:

Trei absolvenţi de facultate sosesc concomitent în comuna Viişoara; ei trăiesc aventura inserţiei într-un nou mediu profesional şi social, sfârşind prin a se integra locului în care sunt aşteptaţi şi necesari.

(Bujor T. Rîpeanu – „Filmat în România”, Editura Fundaţiei PRO, 2004)

Tudor

Regie: Mihnea Gheorghiu

Sinopsis:

În 1821, cunoscut pentru vitejia din războiul ruso-turc, Tudor din Vladimiri e investit de către banul Brâncoveanu să organizeze o mişcare antiotomană. Mii de ţărani, însetaţi de dreptate, răspund chemării. Boierii se opun, dar Tudor îi înfrânge şi numai prin trădare va fi răpus.

(Tudor Caranfil – „Dicţionar de filme româneşti”, Ed. Litera,  2003)

Uimitoarele aventuri ale muschetarilor

Regie: Victor Antonescu

Sinopsis:

„Uimitoarele aventuri ale muschetarilor” este un film românesc de animaţie produs în 1987 de către studioul Animafilm din Bucureşti. Regia, scenariul şi designul caracterelor aparţin animatorului Victor Antonescu. Filmul reprezintă o tratare în cheie umoristică a romanului omonim al lui Alexandre Dumas.

 

Trei şoricei persecutaţi de pisici găsesc romanul „Cei trei muschetari” al lui Alexandre Dumas şi încep să-l citească împreună. Pe măsură ce se adâncesc în poveste, curajul lor creşte, la un moment dat ei transpunându-se în rolul eroilor cărţii. Pisicile subtilizează cartea şoriceilor, şi după ce reuşesc s-o descifreze, hotărăsc să intre şi ele în poveste. Astfel, şoriceii ingenioşi devin muşchetari, iar motanii nu prea luminaţi la minte se transformă în gărzile cardinalului Michelieu.

Ultimul Zburător

Regie: Ovidiu Georgescu

Sinopsis:

Filmul începe în anul 2012, când oamenii trăiesc într-o lume dezvrăjită şi nu mai cred în poveşti şi-n Zburători. Ultimul dintre aceştia, Zanoni (Gabriel Duţu) se afla refugiat într-un vechi conac boieresc, împăcându-se cu ideea că fetele nu mai visează să fie răpite şi  „plimbate cu motorul”. La insistenţa bunului său prieten, Manolică (Constantin Cojocaru) – un fost zburător blocat între lumi, Zanoni pleacă în căutarea unei noi idile. Din întâmplare, ajunge la concertul unei fete, Eliza (Iulia Verdeş), cea care-i va schimba radical percepţia asupra vieţii şi a existenţei sale de Zburător. Eliza este o frumoasă tânără de 22 de ani, cântăreaţă, aflată la debut în industria muzicală. Ea este susţinută şi iubită de Cătălin (George Ivaşcu), fiul patronului unui important trust media, dl. Gelu Stroenescu (Constantin Cotimanis).

Între Zanoni şi Eliza se va înfiripa o poveste de iubire, care o va purta pe fată într-o călătorie iniţiatică în lumea Zburătorilor. Ea se va autocunoaşte, va învăţa să-şi înfrunte fricile şi mai important, îşi va redescoperi trecutul. Astfel, lumea fantastică se va uni cu realitatea, într-o poveste desprinsă, parcă, din nuvelele magice ale lui Mircea Eliade. Filmul „Ultimul Zburător” este o frumoasă poveste de iubire ce transcede timpul şi spaţiul, prezentând o lume fascinantă, uitată de o societate cufundată în întunericul materialismului.

Un bulgăre de humă

Regie: Nicolae Mărgineanu

Sinopsis:

Povestea lui Ion Creangă, scriitorul care a reuşit să impresioneze generaţii de-a rândul cu basmele şi povestirile sale. Continuând un har moştenit de la strămoşii săi, Creangă considera poveştile lui o simplă sursă de amuzament, lipsită de profunditate. Mihai Eminescu este cel care încearcă să-l convingă că deţine un talent deosebit. Poetul, însă, are alte probleme, fiind implicat într-o imposibilă poveste de dragoste cu Veronica Micle...

Un saltimbanc la Polul Nord

Regie: Elisabeta Bostan

Sinopsis:

Fram, ursul polar, face gloria trupei Marcellini. Turneele internaţionale nu mai contenesc, dar nostalgia lui Fram pentru tărâmul natal schimbă datele problemei. Continuare a poveştii ursului alb din filmul „Saltimbancii”, cu aceleaşi personaje şi aceleaşi valori.

Veronica

Regie: Elisabeta Bostan

Sinopsis:

O fetiţă dintr-un orfelinat primeşte, de ziua ei, de la Zâna-cea-bună, o „trăistuţă fermecată” care-i va împlini orice dorinţă cât va fi ascultătoare şi generoasă. Dar, după ce refuză să-şi împartă bucuria cu ceilalţi orfani, trăistuţa dispare şi micuţa porneşte în căutarea ei prin lumea pădurii, unde o aşteaptă întâlniri instructive cu Împărăteasa furnicilor, Motanul, Vulpea şi alte făpturi magice. Basm feeric care a făcut bucuria câtorva generaţii, jucat de actori în combinaţie cu procedee animate.

Veronica se întoarce

Regie: Elisabeta Bostan

Sinopsis:

Fugind în pădure să-şi salveze răţuşca furată de coana Vulpe, Veronica dă de Greiere, de împărăteasa furnicilor şi de periculosul motan Dănilă care intonează, ca toţi ceilalţi, refrenele lui Temistocle Popa.

(Tudor Caranfil – „Dicţionar de filme româneşti”, Ed. Litera,  2003)

Zâmbet de soare

Regie: Elisabeta Bostan

Sinopsis:

Tineri în fața bacalaureatului își trăiesc ultimul basm pe aripile muzicii lui Marius Țeicu. Ei pornesc joaca de-a „Tunelul timpului”, căutând în trecut cheia de aur a viitorului. Imn al capacităţii tinereţii de a visa, călătorie, prin intermediul fanteziei, dinspre realitate spre basm şi înapoi, cuplul amoros fiind plasat la graniţa dintre real şi fantastic, acolo de unde dragostea îşi trage inspiraţia.

(Tudor Caranfil – „Dicţionar de filme româneşti”, Ed. Litera,  2003)